CCR: Decretele stării de urgenţă au fost cu depăşirea cadrului legal | Ciolacu: E totuși prea mult | Birchall: Ce se întâmplă în aceste zile este iresponsabilitate

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că Guvernul trebuie să ia măsuri ca instanţele să nu fie blocate, în caz contrar Parlamentul va găsi o soluţie. Declarațiile vin după ce CCR a declarat neconstituţională OUG privind amenzile pentru nerespectarea stării de urgenţă.

„Am atras atenţia Guvernului în repetate rânduri cu privire la problemele de legalitate din ordonanţele militare. Dar au preferat să acţioneze în forţă, cu gândul doar la imagine şi mai puţin la drepturile şi libertăţile fundamentale ale românilor!”, a spus Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD.

El mai spune că guvernanţii au permis abuzurile, referindu-se la amenzile mari.

„200 de milioane e totuşi cam mult! Nu poţi să-ţi baţi joc de oameni pentru că tu n-ai fost în stare să faci o lege bună, care să definească clar contravenţia şi termenii de aplicare a sancţiunii. Acum, aceste greşeli trebuie corectate. Îndemn Guvernul să ia de îndată măsuri ca instanţele să nu fie blocate cu sute de mii de procese. Dacă nu vor fi în stare, vom găsi o soluţie legislativă în Parlament”, a mai sous Ciolacu.

El mai apreciază că Guvernul nu trebuie să-şi acopere găurile de la buget din banii oamenilor.

Judecătorii Curții Constituționale a României au decis, miercuri, că amenzile date pentru nerespectarea stării de urgenţă sunt neconstituţionale.

Birchall, după decizia CCR privind amenzile: Ce se întâmplă în aceste zile este iresponsabilitate

Fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall spune, după decizia CCR privind amenzile date în starea de urgenţă, că se impune reforma constituţională și precizează că CCR ar fi trebuit să se întrunească atunci când a fost sesizată. „Avem un vid legislativ”, spune Birchall.

„Rămân la părerea mea că se impune, în regim de urgenţă, reforma constituţională. Ce se întâmplă în aceste zile este pur şi simplu iresponsabilitate şi îndemn la nesupunere civică subminând autoritatea statului român!”, a precizat fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall.

Fostul ministru a mai subliniat că CCR ar fi trebuit să se întrunească atunci când a fost sesizată.

„În al doilea rând, avem un vid legislativ deoarece CCR şi a constatat că dispoziţiile art.28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă sunt neconstituţionale>”. În al treilea rând, rezultă că prin decretul prezidenţial se pot restrânge drepturi, norma fiind păstrată, dar de fapt nu se pot, că se pot doar prin lege. De noaptea minţii! Legea organică, transpunând art.93 din Constituţie, dă în competenţa Preşedintelui instituirea, prin decret prezidenţial, a stării de urgenţă, care presupune inclusiv stabilirea măsurilor concrete de primă urgenţă care urmează a fi luate şi identificarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale al căror exerciţiu va fi restrâns. Restrângerea exerciţiului unor drepturi nu se realizează prin decretul Preşedintelui”, mai spune Birchall.

CCR: Decretele prin care Iohannis a declarat starea de urgenţă au fost „cu depăşirea cadrului legal”

CCR a explicat de ce s-a declarat neconstituţională întreaga Ordonanţă de Urgenţă 34/2020, judecătorii susținând că decretele prin care Klaus Iohannis a declarat starea de urgenţă au fost „cu depăşirea cadrului legal”. CCR susţine că Parlamentul trebuia să conteste decretul Preşedintelui.

Judecătorii CCR au constatat că în domeniul instituirii stării de urgenţă, autorităţile statului exercită competenţe partajate: Parlamentul are competenţa de legiferare, prin lege organică, a regimului stării de urgenţă, în vreme ce Preşedintele are atribuţia constituţională de a institui starea de urgenţă şi de a pune în executare dispoziţiile legale ale regimului stării de urgenţă, astfel cum acestea au fost stabilite de legiuitor.

„Curtea a observat că modul în care Preşedintele şi-a exercitat atribuţia legală, cu depăşirea cadrului legal, nu este consecinţa vreunui viciu de neconstituţionalitate a actului normativ de reglementare primară în virtutea şi în limitele căruia autoritatea publică era abilitată să acţioneze”, scrie într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de CCR.

Judecătorii Curţii Constituţională mai arată că, având în vedere natura juridică a decretului Preşedintelui de act administrativ normativ supus încuviinţării Parlamentului, forul legiuitor avea obligaţia de a-l supune controlului parlamentar, iar prin hotărârea adoptată să sancţioneze exercitarea ultra vires a competenţelor legale de către Preşedintele României, doar o atare hotărâre fiind susceptibilă de contestare la Curtea Constituţională.